Radu Cimpoi

Pe vremuri, țăranii credeau că oamenii au învățat de la cocori disciplina militară - de a merge câte doi. Erau ținute ca paseri sfinte, de aceea nu le omoarau și nici carnea nu le-o mâncau. Schela Se zice că la început cocoarăle au fost soldați. Regele lor a plecat cu soldații, să întoarcă pământul pe dos. Dumnezeu însă i-a blăstămat să se prefacă în paseri. De aceea strigă zgomotos și acum în timpul zborului, ca să-i audă Dumnezeu și să le dezlege blăstămul. Rasovița Se zice că Rușii au fost cei dintâi care au avut armată, luând de pildă cocoarăle. De la Ruși au învățat apoi celelalte popoare, să-și facă armata. Polovragi În timpurile cele vechi, cocoarăle - soldați purtau război cu oamenii și de multe ori învingeau. Baia de Fier La început cocorii au fost oameni. Odată a plecat un regiment de soldați de-ai lor cu căpitanul în frunte, la marginea pământului ca să-l răstoarne. Dumnezeu veni atunci prefăcut într-un uriaș bătrân, le-a dat o ...

În preseara de 40 de Sfinți Mucenici, tot omul, mai ales care are copii, adună paie, tulei (jipi), gunoaie rămase de la vite într-o grămadă și le dă foc. Când începe să ardă focul, copiii adunați împrejur sar peste foc descântând așa: „Azi îi Sâmbăta, Sâmbăta, Nu mă mânca pureca!“ Credința e că pe acela care-l afumă mai bine cu acest prilej, pe acela nu-l vor mânca purecii în cursul verii. Bărbații încă sar peste acel foc tot în scopul arătat. Așa-i la Bistra (Munții Apuseni). În satul Câmpeni, oamenii spuneau că focul acesta se face în cinstea alor 40 de Sfinți și că flacăra aceea nu are putere de a arde, atunci când ei sar peste foc; are însă puterea de a vindeca pe cei care sar cu credință. Această datină o aflăm și pe Jiu, în Urzicani: femeia căsii se scoală de cu noapte înainte de a se spală aprinde „o dârză“ ( râză, treanță, sdreanță). Cu aceasta afumă în casă: prin unghere, pe sub paturi apoi înconjoară casa și toate conacele în scopul, ca să fie soutițe de ...

Primele zile din luna Martie (Mărțișor, Mart) sunt de regulă schimbătoare. Acum e timp frumos și senin, pentru ca peste câteva clipe să ningă și să viscolească și apoi în curând să răsară soarele printre nori. Vremea se schimbă într-o zi de nouă ori. Sunt niște zile nesuferite și cu toane precum babele iar din acest motiv poporul le-a denumit Zilele Babelor. Zilele Babelor cum de comun se numesc sau numai Zilele Babei, țin de regulă 9 zile sau 12. În unele părți ale Transilvaniei spun că țin 3 sau 6 zile, apoi că țin 7, ori 8, sau 10 zile, ba chiar și 14 zile. Ele încep cu 1 Martie, cu Dochia și se gată la Sfinți, sau 40 de Sfinți, țin însă și 12, sau chiar 14 zile după cum am văzut. În Hațeg oamenii cred că Zilele Babelor se încep deodată cu prinderea postului de Paști și țin 9 zile, iar ziua a zecea e ziua Babei Dochii. În județul Sibiu există și credința că din cele 6 zile trei pică în Făuroaie , la sfârșit și 3 pică pe începutul lui Mărțișor; în alte părți se spune că di...