Radu Cimpoi

       Printre personalitățile de frunte ale culturii românești, pe care Conservatorul de Muzică din Iași - cea mai veche instituție de învățământ superior artistic din România - a avut cinstea să le aibă ca profesori se numără și Teodor T. Burada, remarcabilul artist interpret și muzicianul savant al sfârșitului de veac XIX și începutul celui de-al XX-lea.   Descinde dintr-o nobilă familie - în toate accepțiunile termenului - cu tradiții în domeniul pedagogiei muzicale. Tatăl său, vornicul Teodor Burada, înființase în 1831 cel mai important pension de  „ nobile demoazele “  în cadrul căruia se preda muzica, el însuși fiind profesor de pian și chitară, cursuri pentru care, în anul 1829 a scris primul manual de muzică în limba română:  „ Gramatică românească de note pentru fundamentul chitarei, compusă din cea evropenească “ . În această ambianță spirituală familială, format pe băncile  Școlii militare de artilerie și ale Academiei Mih...

Casa Bașotă și împrejurimile (Iași, Sărărie, 1975)   Evocând vremuri și oameni din Iașul de odinioară între care și pe membrii  „ Academiei libere “ , ctitorită de poetul Mihai Codreanu în bodega lui Samoilă din strada Lăpușneanu, Georgeta Lesnea spunea cu umor:  „ Este singura Academie care m-a primit printre membrii ei...    Ce a fost această  „ Academie liberă “ ? Aurel Leon, în  „ Umbre “  (vol. V) afirma: Academia liberă a fost înființată de Mihai Codreanu și deservită de Al. O. Teodoreanu, Topârceanu, Al. Pogonat și alți ciraci ai condeiului. Mircea Handoca, în  „ Pe urmele lui Al. O. Teodoreanu - Păstorel (1988) consemna: Mare parte din epigramele lui Păstorel, din perioada cât a stat la Iași, au fost rostite întâia oară la Academia liberă , grupare prietenească înființată în bodega lui Samoilă (str. Lăpușneanu nr. 11, n.n.). Academia avea naș pe Mihai Codreanu, care-i scrisese instituției și motto-ul:  „ buni prieteni, ...

„Conștiința uneltelor o aveam singur și am crescut, în gândul meu, doar cu cei 10 - 12 mari din istoria filozofiei. Am debutat în istoria filozofiei sub auspiciile lui Descartes, Leibnitz și Kant...“ „De Platon m-am putut apropia, l-am putut anexa cultural, l-am putut clinti din ființa textului lui și interpreta botezându-l cum am vrut, cu numele lui Lysis de pildă, aproape în răspăr cu tradiția comentatorilor care, de cele mai multe ori, consideră dialogul acesta apocrif, subordonându-l oricum „Banchetului“, în timp ce eu deduc „Banchetul“ din „Lysis“.“ „Nu nesocotiți secolul 20; e un moment bun al culturii, care se întoarce cu egală grijă către trecut și viitor.“ „Până și Aristotel avea ulcer și era mai firav, și Platon, la bătrânețe, venea acasă plângând, din pricina răutăților sale filozofice. Marii esopici ai filozofiei sunt însă Malenbranche, Kierkegaard, Shopenhauer, Nietzche, Sartre și Jaspers cred, din lectura <<Autobiografiei>> căruia mi-a și venit ideea ...

   Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei între anii 1764-1767 și 1774-1777    Bustul amplasat lângă piatra de mormânt a domnitorului (str. Ghica-Vodă nr.18, Iași), lucrat în piatră de artista Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu, a fost dezvelit în anul 1975. Bustul actual     Vechiul bust, din marmură (autor: Karl Storck), inaugurat în anul 1875, pentru care realizase un proiect și Gheorghe Asachi, se află la Muzeul de Artă din Iași, după ce a fost restaurat. Așezat pe o coloană de marmoră de Lemberg de către Primăria orașului Iași, la propunerea consilierului Vasile Pogor, a fost ridicat în amintirea lui Grigore Ghica Vodă, decapitat de turci la 1 octombrie 1777. Pe lespedea de marmoră, așezată în mijlocul pieții Beilicului (1) („dricul“ târgului de altădată, unde se presupune a fi fost conacul turcesc în care s-a întâmplat tragedia), se află pe de o parte stema Moldovei și inscripția: În amintirea lui Grigore Ghica V.V., ucis de t...

      Ion Neagoe -  „ Amintiri “        Personalitate marcantă a picturii ieșene, profesor la Academia de Arte din Iași, Ion Neagoe a lăsat posterității un jurnal intim, un spațiu spiritual de o adâncă simțire și sensibilitate. Încercăm să aducem la lumină o mică parte din textele sale nepublicate. Gânduri, emoții, la fel de vulnerabile ca și oamenii, amintiri, devin mai clare când trec prin filtrele aprecierilor celor care l-au iubit s-au nu. Pe negândite, descoperim spațiul artistic ieșean, atmosfera unor ani încărcați de suferință și tristețe. Ion Neagoe reconstituie o lume și construiește un personaj imaginar, ce înnobilează ideea noastră de viață. Nimeni nu a bănuit că acest mare pictor este și un scriitor. A lăsat în urmă 168 de caiete voluminoase, notații, poezii, pagini de filosofie și, mai ales, un program artistic ce ne îndreptățește să afirmăm că a fost un teoretician al fenomenului artistico-plastic.       ...