Radu Cimpoi

Clădirea care adăpostește astăzi secția de literatură română veche din cadrul Muzeului de literatură română din Iași este cunoscută de veacuri sub denumirea de CASA DOSOFTEI. Construită, conform unor atestări documentare, în timpul domniei lui Antonie vodă Ruset și al activității marelui cărturar Dosoftei, casa devine, în anul 1679, sediul celei  de a doua tiparnițe din Iași, întâia fiind, după cum se știe, cea instalată de Varlaam în chiliile Bisericii TREI IERARHI și de unde apare prima tipăritură în limba română pe teritoriul Moldovei, în anul 1643, Cazanie sau Carte românească de învățătură. Cărțile tipărite de Dosoftei în această clădire, începând cu anul 1679, aveau să joace un rol hotărâtor în eliminarea limbii slavone din biserică și în definitivarea slujbei în limba română. Casa Dosoftei în martie 2017 Știut este faptul că Dosoftei își începuse activitatea editorială cu câțiva ani mai înainte, mai ales că acel strălucit monument de limbă veche românească, Psalti...

Bojdeuca de căsuță , cum o numește însuși Creangă, construită înainte de anul 1850, în mahalaua Țicău, cu o perspectivă încântătoare spre dealurile Ciric și Șorogari, cu prispă și cerdac, înconjurată de flori și arbori, cu un izvor în curte, păstrată întocmai ca-n vremea fără seamăn în care Ion Creangă trăia și scria în acest loc, și unde primise și pe Mihai Eminescu să locuiască, aproape o jumătate de an, în 1876, păstrează și azi același aer neasemuit. Vizitatorul va descifra și va înțelege mai bine și mai adânc opera genialului humuleștean, aflându-se în chiar locul în care această operă a fost închipuită și așternută pe hârtie, se va pătrunde de emoționanta prietenie dintre cei doi neasemeni scriitori. Aici a trăit și scris Ion Creangă la manualele sale didactice, Amintirile din copilărie, Poveștile și Povestirile, din anul 1872 și până la 31 decembrie 1889. La 15 aprilie 1918, Bojdeuca va fi declarată muzeu, fiind astfel prima casă memorială din România. Restaurată și reo...

  Familia boierească Negruzzi și ctitoria lor  Scurt istoric al satului Satul Voinești din județul Iași apare în documentele vechi prin secolul al XVI-lea sub titulatura de „sat pe Stavnic“ din Ținutul Cârligătura. El se regăsește ca fiind „întărit Marenei, sora lui Cozma Șarpe“, iar mai apoi „jumătate întărită cu moară Nastei, fiica lui Bărbușco.“ Mai târziu, în secolul al XVII-lea este atestat ca fiind așezare de țărani clăcași pe moșia serdarului Iorgu Anastasie Voinescu care la rândul său dăruiește această moșie ca zestre fiicei sale Zoe la căsătoria cu spătarul Enache (Ianachi) Negruzzi (1799-1836), vărul scriitorului Costache Negruzzi (1808-1868). În anul 1830, familia boierului Ianachi Negruzzi a construit un conac la Voinești pe trei niveluri (demisol+parter+etaj) cu 28 de încăperi întinse pe o suprafață totală de 850 de metri pătrați. Conacul era înconjurat de un parc, care se mai întinde astăzi pe o suprafață de aproape trei hectare. Astăzi conacul a de...