Clădirea care adăpostește astăzi secția de literatură română veche din cadrul Muzeului de literatură română din Iași este cunoscută de veacuri sub denumirea de CASA DOSOFTEI. Construită, conform unor atestări documentare, în timpul domniei lui Antonie vodă Ruset și al activității marelui cărturar Dosoftei, casa devine, în anul 1679, sediul celei de a doua tiparnițe din Iași, întâia fiind, după cum se știe, cea instalată de Varlaam în chiliile Bisericii TREI IERARHI și de unde apare prima tipăritură în limba română pe teritoriul Moldovei, în anul 1643, Cazanie sau Carte românească de învățătură.
Cărțile tipărite de Dosoftei în această clădire, începând cu anul 1679, aveau să joace un rol hotărâtor în eliminarea limbii slavone din biserică și în definitivarea slujbei în limba română.
 |
| Casa Dosoftei în martie 2017 |
Știut este faptul că Dosoftei își începuse activitatea editorială cu câțiva ani mai înainte, mai ales că acel strălucit monument de limbă veche românească, Psaltirea în versuri, tipărită la Uniev în anul 1673, odată cu o altă carte de cult, Acatistul Precestei. În noul sediu, Dosoftei tipărește după Liturghia din 1679: Psaltire de-nțăles... în 1680, Molitvenic de-nțăles, 1681, un alt Molitvenic și un Liturghier în 1683, Octoih sau osmoglasnic, 1683, Viața și petrecerea sfinților, în 4 volume, în perioada 1682 - 1686 ș.a.
Ca un omagiu adus nu numai activității acestui strălucit reprezentant al literaturii noastre vech, ci și tuturor celorlalte strădanii întru triumful limbii și culturii române manifestate din cele mai vechi timpuri și până la începutul secolului al XIX-lea, s-a organizat în această clădire o expoziție reprezentativă pentru literatura română veche (inaugurată în anul 1970), în care vizitatorii pot admira cele mai valoroase monumente de artă caligrafică și miniaturistică, de limbă română atât în versuri cât și în proză, precum și letopisețele lui Ureche, Costin, Neculce, lucrările marelui cărturar Cantemir și ale tuturor celorlalți pionieri ai culturii noastre.